STEMELE ORAșULUI BUCUREșTI

2005

Valentina Georgescu

bronz, piatră

Adresa: Parcul Herăstrău - Aleea Cariatidelor

Stema actuală a municipiului Bucureşti (valabilă din anul 1993), are la bază stema stabilită în 1921 de către Comisia consultativă de heraldică, al cărei preşedinte a fost cunoscutul istoric Dimitrie Onciu.

Descriere: un scut roşu în care este înfăţişat Sfântul Dumitru aureolat şi în poziţie pedestră, purtând vestimentaţia specifică legiunilor romane şi atributele unui sfânt militar, suliţă şi cruce. Scutul este plasat pe pieptul unei acvile de aur, care poartă o cruce în cioc, o coroană deschisă desupra capului, şi are în gheara dreaptă o sabie de argint cu mâner de aur, iar în cea stângă un sceptru. În partea inferioară a scutului este figurată o eşarfă tricoloră pe care stă scrisă deviza: „Patria şi dreptul meu”. Întreaga compoziţie este încadrată într-un scut albastru, deasupra se află o coroană murală de argint, formată din 7 turnuri crenelate. Deasupra coroanei murale se găseşte o acvilă cruciată, în zbor deschis.

Semnificaţie: sfîntul Dumitru este patronul oraşului Bucureşti. Acvila cruciată face referire la originea latină a poporului nostru şi la continuitatea sa. Crucea purtată în cioc atestă că răspândirea creştinismului în Dacia s-a făcut şi prin intermediul coloniştilor romani. Coroana deschisă, purtată de acvilă, este coroana lui Mircea cel Bătrân, în vremea căruia oraşul a devenit Capitala de tranziţie a Ţării Româneşti. Sabia din gheara dreaptă a acvilei evocă lupta de apărare, iar Sceptrul din gheara stângă simbolizează suveranitatea naţiunii române. Deviza „Patria şi dreptul meu” este un semn al legăturii dintre libertatea individuală şi statutul politic al ţării. Coroana murală simbolizează locul pe care oraşul îl ocupă în ierarhia administrativă a ţării. Cele 7 creneluri semnfică statutul de municipiu al Bucureştilor. Acvila cruciată în zbor deschis, plasată deasupra întregii compoziţii, arată că oraşul a fost încă din epoca feudală „Cetate de Scaun”.