CONSTANTIN BRÂNCUșI

2001

Milița Petrașcu

marmură

Adresa: Parcul Constatin Brâncuși

Constantin Brâncuși (1876-1957) este sculptorul român cu contribuția cea mai însemnată la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană universală.

După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894-1898), Brâncuşi vine la București unde absolvă Școala de Belle-Arte în 1902. În 1903 primește prima sa comandă a unui monument public (bustul lui Carol Davila – singurul monument public al lui Brâncuși din București). În 1905 intră la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts (Paris) şi lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906. Expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d’Automne din Paris (1906). În 1907 intră în contact cu avantgarda pariziană. Până în 1914, participă cu regularitate la expozițiile colective de la Paris și București, inaugurând ciclurile: „Păsări Măiestre”, „Muza adormită”, „Domnișoara Pogany”. După al doilea deceniu al sec. XX, o dată cu recunoaşterea deplină a artei sale, Brâncuși participă la cele mai importante expoziții din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Olanda și Anglia. Deşi regimul comunist din România l-a contestat iniţial, la Muzeul de Artă al Republicii (București) s-a deschis (1956), prima expoziție personală „Brâncuși” din Europa.

„Brâncuşi a dat veacului nostru conştiinţa formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realităţii la exprimarea esenţei lucrurilor şi a reînnoit în mod revoluţionar limbajul plastic, îmbogaţindu-l cu o dimensiune spirituală. Brâncusi a scos în evidenţă lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii” (Dan Grigorescu).

Milița Petrașcu (1892-1976) a studiat sculptura la Academia de Belle-Arte din Moscova (1907-1908), litere şi filosofie la Universitatea „Bestujev” din Petersburg (1909), pictură şi sculptură la Academia din München (1910). A lucrat cu Bourdelle, Matisse şi Brâncuşi. În ţară, a realizat mozaicul şi frescele fântânii Mioriţa din Bucureşti (1927). A participat la Bienala de la Veneţia (1938, 1942).

 

„Miliţa Petraşcu dovedeşte inteligenţa formaţiei, măsura dictată de temperamentul său, preluînd din lecţia lui Brâcuşi abia sesizabile deviaţii formale, care dau prospeţime lucrărilor sale. Portretele alcătuiesc un capitol important al creaţei sale. Artista nu caută în chipul celui portretizat o «dominantă expresivă», ci vrea să reconstituie, în ansamblul detaliilor, atributele unei personalităţi”.

 

Alte lucrări ale autoarei aflate în administrarea A.M.P.T.:

Alexandru Odobescu (Grădina Cişmigiu)