ALEXANDRU IOAN CUZA

2004

Paul Vasilescu

bronz

Adresa: Aleea Dealul Mitropoliei

Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820, Bârlad – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite (Ţara Românească şi Moldova) și al statului național România.

Ales atât în Moldova (5 ianuarie 1859) cât şi în Ţara Românească (25 ianuarie 1859) în calitate de Domn, Cuza e recunoscut de statele occidentale, puse în faţa faptului împlinit: Unirea Principatelor înceta să mai fie un proiect şi devenea o realitate politică. În acest scop Cuza a demarat o serie de măsuri administrative: se unifică poşta, cursul monetar, armata, se centralizează administraţia telegrafului şi se contopesc serviciile de vamă. În domeniul justiţiei, se formează Comisia Centrală şi Curtea de Casaţie. La 22 ianuarie 1862 se formează primul guvern unic, iar la 24 ianuarie 1862 îşi deschide lucrările prima Adunare Legislativă unică, Bucureşti fiind desemnat capitala întregii ţări. La 10 mai 1864 Cuza a înaintat un nou proiect de Constituţie şi o nouă lege electorală, ambele fiind aprobate prin vot covârşitor. Alte reforme importante: organizarea administraţiei, secularizarea averilor mânăstireşti, legea instrucţiunii publice, legea rurală (majoritatea adoptate în 1864).

În caracterizarea unui cunoscut critic de artă (Pavel Şuşară), sculptorul Paul Vasilescu (n. 1936) rezumă şi, într-un fel, conciliază, o nostalgie a ordinii şi a stabilităţii cu vocaţia şi cu neliniştea gestului.