În ansamblu 34% dintre bucureșteni sunt mulțumiți de situația monumentelor din Capitală. Există și un procent de 40% de nemulțumiți, oameni care consideră că mai este destul de muncă la acest capitol, în sensul ridicării de noi monumente, protejării, punerii în valoare și promovării celor deja existente.

Tratamente anti-grafitti aplicate pe monumentele din Capitală

Până la amplasarea de noi monumente, AMPT s-a apucat de curățarea celor existente. Mai multe monumente din parcurile Herăstrău, Tineretului sau Carol au fost curațate și tratate cu o soluție anti-grafitti.

Punerea în valoare a operelor de artă expuse în Capitală, AMPT intenționează să realizeze un studiu “de identificare a potențialelor amplasamente pentru lucrări de artă vizuală și for public”.

Sursa: B365.ro

Primarul General, Sorin Oprescu, a participat, astazi, la deschiderea Pasajului pietonal Latin (Sf. Gheorghe-Lipscani).

Alaturi de Primarul Capitalei, la eveniment au fost prezenti academicienii Constantin Balaceanu-Stolnici si Razvan Theodorescu precum si fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu.

Proiectul „Pasajului pietonal Lipscani – Pasajul Latin” vizează tranformarea Pasajului Lipscani într-o atracţie turistică a Bucurestiului, in contextul reamplasării statuii Lupoaicei pe locul său iniţial, în Zona Lipscani, în Piaţa Roma.

Sorin Oprescu a aratat ca, in urma reamenajarii, Pasajul Latin a devenit nu numai un loc de trecere civilizat, ci si un loc unde bucurestenii pot gasi franturi din istoria poporului roman.

„Acest pasaj reprezinta o bucatica de normalitate, un loc de trecere dintr-o parte in cealalta a Centrului Istoric al Capitalei. Astfel de lucruri sunt importante pentru a arata lumii ca stim si putem trai in normalitate. Vreau sa multumesc autoritatilor sectorului 3, primarului Liviu Negoita, pentru ca s-a aplecat alaturi de noi asupra amenajarii Centrului Istoric. ”, a subliniat Primarul General.

La randul sau, academicianul Razvan Theodorescu a salutat ideea de a transforma pasajul Lipscani intr-un loc de comunicare si de cultura care sa aminteasca de originea latina a romanilor.

„Ideea de Pasaj Latin care uneste Piata Roma cu Piata Decebal, aflata pe partea cealalta, se converteste in doua imagini, imaginea lui Traian si cea a lui Decebal din interiorul pasajului. Tot in pasaj, imagini de pe Columna lui Traian vor fi vazute de toti locuitorii Bucurestiului, fara a fi nevoie sa mearga la muzee sau la Roma. Pasajul uneste un spatiu al latinitatii noastre si este un loc unde putem invata istoria”, a explicat Razvan Theodorescu.

Si academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici a dorit sa il felicite pe Sorin Oprescu pentru deschiderea pe care o arata fata de locurile istorice ale Bucurestiului.

„Este meritul incontestabil al Primarului nostru General si al Comisiei Monumentelor de a avea o deschidere spre trecutul nostru. (…) Este o bucurie pentru mine sa vad aici statuia Lupoaicei si ma bucur ca spatiul acesta si-a schimbat complet fizionomia si este un semn bun al progresului spre care se indreapta orasul nostru, care trebuie sa se dezvolte ca o mare capitala. Domnule primar, eu va multumesc in numele batranilor care iubesc acest oras si va felicit!” a declarat Constantin Balaceanu Stolnici.

NOTA:

In vederea realizarii proiectului „Pasajului pietonal Lipscani – Pasajul Latin”, in luna ianuarie a anului 2011, Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, institutie subordonata Primariei Capitalei, a semnat un Protocol de colaborare cu Primăria Sectorului 3.

Conceptul care a stat la baza realizarii proiectului il reprezinta prezentarea actului de naştere a poporului român.

În acest sens, au fost realizate si amplasate la intrarea în pasaj din direcţia strazii Lipscani, de o parte şi de cealaltă, două reliefuri decorative reprezentând harta Imperiului Roman în timpul Împăratului Traian şi harta Daciei precum si  o friza decorativa cu reproduceri ale basoreliefurilor sculptate pe Columna lui Traian.

De asemenea, la intrarea în pasaj, din direcţia Bisericii Sf. Gheorghe Nou, de o parte şi de cealaltă, au fost amplasate două reliefuri decorative reprezentând harta Bucureştiului în vremea lui Constantin Brâncoveanu şi harta Ţărilor Române în aceeaşi perioadă, iar la intrarea din directia Pietei Unirii, de o parte şi de cealaltă, au fost amplasate două reliefuri decorative reprezentând portretul Împăratului Traian şi al Regelui Decebal.

In pasaj sunt expuse texte explicative în alamă gravată, precum si un panou din alamă gravată care conţine un scurt istoric al formării poporului român.

În acest moment, singurele elemente care vor fi expuse în material defintiv, bronz, sunt reliefurile decorative reprezentând portretul Împăratului Traian şi al Regelui Decebal.

Prin acest proiect s-a reusit transformarea pasajului dintr-un simplu culoar subteran, intr-un obiectiv cultural atat pentru bucuresteni, cat si pentru turistii straini.

Pe lângă rolul său cultural, Pasajul Latin  face legatura  intre Centrul Vechi frecventat de turisti (zona Lipscani) si cel din jurul Bisericii Sf. Gheorghe.

Istoric

Pasajul Latin a fost construit în anii ’70, lucrările scotand la iveala o istorie a Capitalei cunoscută doar teoretic până atunci.

Descoperirea unor ateliere de olari si fierari, în zona bisericilor Sf. Gheorghe Nou-Coltea, ne confirmă că aici a existat cel mai vechi cartier mestetugăresc al Bucurestilor.

În aceeasi zonă, s-au descoperit câteva morminte crestine de la sfârsitul sec. XV si ruinele a două biserici, una dintre ele fiind, în momentul de fată, acoperită de actuala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu de la Sf. Gheorghe Nou.

După o istorie dureroasă sub ocupatia otomană, ulterior, zona a fost refăcută, iar „Ulita cea mare”, actualul Lipscani, a devenit cea mai importantă arteră comercială din oras. Schimbarea numelui s-a petrecut în cursul secolului al XVIII-lea, când sunt mentionati numerosi negustori care aduceau mărfuri de la Leipzig (în limba română denumirea veche a orasului era „Lipsca”, iar locuitorii erau numiti „lipscani”).

Importanta zonei a fost recunoscută si prin aducerea aici a statuii Lupa Capitolina, copia celebrului monument fiind dăruită orasului de către autoritătile de la Roma la începutul secolului XX (de altfel, piata în care a fost amplasată a luat numele capitalei italiene). Mutată dintr-o zonă a orasului în alta, statuia s-a întors, in 2010, în locul de unde a plecat.